Intuiția ta este mai inteligentă decât crezi

eWell
eWell

Cum ne ghidează intuiția

Poate recunoașteți acel îndemn interior, discret, care apare atunci când nu vă așteptați. Poate fi o senzație de neliniște care vă determină să vă schimbați planurile în ultimul moment, pentru ca mai târziu să aflați că ați evitat la limită ceva periculos. Sau poate vă simțiți atrași spre anumite persoane ori locuri fără să știți exact de ce, descoperind apoi că aceste legături v-au deschis noi oportunități.

Uneori aceste semnale par evidente, precum un val de entuziasm în piept sau fluturi în stomac. Alteori se manifestă ca o senzație liniștită a certitudinii că știți ce trebuie să faceți. Fie că apar instantaneu, fie că persistă în timp, ele pot fi semne ale intuiției în acțiune.

Dacă nu vă simțiți prea conectați la intuiția proprie, vestea bună este că în fiecare zi aveți ocazia să vă întoarceți spre interior, să observați gândurile, emoțiile și senzațiile corporale și să ascultați ce vă poate spune vocea interioară. În timp, această practică a autocunoașterii poate deveni un obicei care vă ajută să trăiți mai autentic și mai deplin.

Intuiția provine din colaborarea dintre sistemul nervos, emoții și procesele inconștiente, care ne ajută să dăm sens lumii. Rețelele senzoriale ale corpului sunt mereu active: adună informații din mediu, identifică tipare din experiențele trecute și ghidează gândirea și deciziile din prezent.

Prin simțuri, sistemul nervos culege informații și trimite semnale către creier. Unele regiuni, precum amigdala, ne ajută să detectăm rapid potențialele amenințări, în timp ce cortexul prefrontal, responsabil de raționamentul complex și de luarea deciziilor, ne ajută să interpretăm informațiile mai deliberat.

Această primă evaluare rapidă are loc remarcabil de repede. De exemplu, cercetările sugerează că creierul poate începe să detecteze și să interpreteze expresii faciale subtile în doar o fracțiune de secundă.

Intuiția se deosebește de instinct, care presupune reacții automate ce pot ajuta la protejarea de pericol, inclusiv reacții de tipul luptă, fugă sau îngheț. Deși răspunsurile instinctive sunt în mare parte automate, intuiția se bazează pe experiențele de viață și pe tiparele învățate, pentru a ne ajuta să înțelegem ceea ce întâlnim în viața de zi cu zi. Chiar dacă ambele pot părea imediate, judecățile intuitive nu sunt întotdeauna exacte și pot reflecta și prejudecăți sau presupuneri învățate.

Intuiția poate părea o senzație intestinală, greu de exprimat în cuvinte. Acest lucru se datorează faptului că creierul poate căuta tipare între amintiri vechi și situații prezente, folosind lecțiile trecutului pentru a ne ghida acum. Acest proces poate include și amintiri implicite, inconștiente, pe care poate credeați că le-ați uitat.

Dacă creierul are rolul principal în procesarea intuiției, de ce o asociem adesea cu un „sentiment din burtă”? Explicația ține în parte de axa intestin-creier, rețeaua complexă de comunicare care leagă creierul de sistemul digestiv. Pereții tractului digestiv conțin o rețea de milioane de neuroni, care formează sistemul nervos enteric, sau ENS.

ENS este adesea numit „al doilea creier”, deoarece poate regla multe funcții digestive independent de sistemul nervos central. Prin axa intestin-creier, procesele digestive pot interacționa și cu sistemele implicate în dispoziție și emoții. Cercetările au legat inflamația gastrointestinală și modificările funcției intestinale de simptome ale depresiei și anxietății. Cea mai mare parte a serotoninei din organism este produsă tot în tractul digestiv, deși nu intră direct în creier. Cercetătorii încă studiază relația complexă dintre sănătatea intestinală și bunăstarea mentală.

Această legătură intestin-creier ajută să explicăm de ce putem simți un gol în stomac atunci când ceva nu pare în regulă.

Pe parcursul zilei, mintea noastră integrează gândirea rațională cu inteligența emoțională (EQ). EQ ne ajută să devenim conștienți de emoțiile proprii și ale celorlalți și să le înțelegem. Este un tip de inteligență pe care îl putem dezvolta prin exerciții de reglare emoțională, prin extinderea vocabularului emoțional și prin privirea sentimentelor ca indicii ale unei situații, nu ca un rezultat final.

EQ ne poate ajuta să gestionăm stresul, să observăm propriile presupuneri și să răspundem mai atent la emoțiile dificile, cum sunt cele apărute după o conversație tensionată. Ne ajută să facem o pauză și să rămânem atenți în momentele dificile, precum și atunci când alegem următorii pași. Dezvoltarea inteligenței emoționale poate sprijini și capacitatea noastră de a ne reveni după experiențe stresante.

În terapia comportamentală dialectică (DBT), combinarea conștientizării emoționale cu gândirea rațională se numește accesarea minții înțelepte. A fi în mintea înțeleaptă înseamnă să rămâi conștient de sentimente precum frica și furia, fără să le judeci și fără să acționezi impulsiv în funcție de ele. În loc să reacționăm automat la prima reacție, putem să ne stabilizăm și să abordăm situațiile emoțional dureroase.

Înțelepciunea și trăirea autentică sunt strâns legate. Așa cum sugerează maxima greacă antică „Cunoaște-te pe tine însuți”, autocunoașterea este o parte importantă a înțelepciunii. Înțelegându-ne motivațiile profunde, nevoile esențiale și valorile dragi, putem lua decizii mai intenționate, care reflectă cine suntem și ce contează cel mai mult pentru noi.

Terapeuta sistemelor de familie Virginia Satir a legat autenticitatea personală de congruența dintre realitatea interioară și acțiunile exterioare. Această aliniere poate sprijini bunăstarea emoțională și ne poate ajuta să acționăm în concordanță cu valorile noastre. Incongruența, în schimb, ne poate lăsa cu senzația persistentă că lucrurile nu sunt chiar în regulă. Observarea incongruenței în timp real ne poate ajuta să ne ajustăm și să alegem ceea ce ni se pare mai autentic și în acord cu cine dorim să fim.

Uneori, experiențele traumatice pot face mai greu de recunoscut sau de avut încredere în propria intuiție, mai ales când amintirile dureroase ne lasă cu sentimente de frică sau de nesiguranță. Răspunsurile tipice la traumă, cum ar fi hipervigilența față de pericol, solicită sistemul nervos și fac dificil accesul la perspectiva echilibrată a minții înțelepte.

Răspunsurile bazate pe traumă, cum ar fi anticiparea rezultatelor negative în situații incerte, pot contribui la îndoiala față de propria intuiție și la evitarea riscurilor. De asemenea, depresia poate afecta stima de sine și încrederea, influențând modul în care interpretăm situațiile noi ca fiind mai negative. Păstrarea speranței într-un viitor mai bun poate necesita observarea tiparelor pozitive care traversează viața noastră și accesarea sprijinului necesar pentru a procesa ceea ce am trăit.

Presiunea socială ne poate face și să ne îndoim de noi înșine. De exemplu, dacă am crescut cu așteptări din partea familiei de a ceda în fața celorlalți și de a pune nevoile lor pe primul loc, am putea ajunge să credem că prioritizarea propriilor nevoi este egoistă. Similar, ideile altora despre ce înseamnă succesul pot face să trecem cu vederea propriile aspirații, cum ar fi dorința de a urma o altă carieră.

Este posibil să devenim mai conștienți de aceste presiuni pe măsură ce îmbătrânim. Asistenta de hospice Bronnie Ware a identificat cinci regrete comune împărtășite de pacienții săi spre sfârșitul vieții. Printre acestea se numără: urmarea așteptărilor din exterior în locul visurilor proprii; prioritizarea muncii în detrimentul timpului petrecut cu familia și cu cei dragi; lipsa curajului de a-și exprima sentimentele; lipsa timpului dedicat aprofundării prieteniilor; și faptul că nu și-au permis să fie mai fericiți.

Aceste reflecții ne amintesc cât de important este să facem alegeri care se aliniază cu ceea ce contează cel mai mult pentru noi.

Să ne cunoaștem pe noi înșine, preferințele, dorințele și chiar visurile, necesită timp dedicat introspecției. O practică utilă pentru a construi obiceiul autoreflecției este petrecerea timpului în liniște și singurătate. Timpul petrecut singur poate încuraja visarea cu ochii deschiși și rătăcirea gândurilor, activități asociate cu rețeaua modului implicit a creierului, care joacă un rol în reflecție, imaginație și în simțul identității.

Liniștea poate avea chiar beneficii pentru sănătatea creierului. Într-un studiu, șoarecii expuși unor perioade de tăcere au dezvoltat mai mulți neuroni imaturi în hipocamp, o regiune implicată în memorie și învățare, deși efecte similare nu au fost stabilite la oameni. Deși momentele liniștite pot părea uneori plictisitoare, ele pot crea spațiu pentru reflecție, creativitate și idei noi.

Alte practici, precum petrecerea timpului în natură, jurnalul, meditația, reflecția spirituală și limitarea utilizării tehnologiei, pot, de asemenea, să ne consolideze intuiția și autocunoașterea, pe măsură ce ne reamintim cine suntem și ce ne pasă cel mai mult.

Claritatea asupra valorilor personale este o altă cale spre aprofundarea intuiției. În terapia de acceptare și angajament (ACT), valorile ghidează acțiunile semnificative și oferă direcție atunci când navigăm incertitudinile vieții. Ele ne pot ghida acțiunile zilnice într-un mod asemănător unei busole interioare, menținându-ne concentrați pe obiectivele pe termen lung.

Cunoscându-ne valorile, ne amintim cum vrem să ne comportăm în perioade dificile și putem rămâne stabili când stresul devine copleșitor. Valorile pot lua multe forme, de la cultivarea relațiilor, până la dezvoltarea unor calități personale sau la găsirea unei bucurii și împliniri mai mari în viața de zi cu zi. Notarea valorilor și scrierea lor pe hârtie vă pot ajuta să distingeți între alegerile bazate pe ceea ce contează pentru voi și cele determinate în primul rând de frică, mai ales atunci când claritatea pare greu de găsit.

Psihoterapia poate oferi un spațiu intenționat și de sprijin, în care puteți merge spre interior. Terapia poate ajuta și la explorarea modului în care experiențele trecute ne modelează reacțiile, făcând mai ușoară distincția dintre tiparele emoționale familiare și ceea ce observăm în prezent. Există multe terapii bazate pe dovezi care pot sprijini recuperarea după traumă, gestionarea simptomelor de anxietate și depresie și construirea unui simț mai puternic al propriei persoane:

Terapiile centrate pe trauma, precum Somatic Experiencing și EMDR, ajută la reglarea sistemului nervos prin procesarea traumei, astfel încât semnalele corpului pot deveni ghid, nu doar alarme.

Terapiile prin arte creative oferă modalități imaginative de explorare a emoțiilor și experiențelor prin artă, poezie, dans, dramă, film și alte forme de expresie.

Terapiile relaționale, precum terapia focalizată pe emoții, pot ajuta oamenii să exploreze nevoile nesatisfăcute și să le comunice mai autentic celor dragi.

Terapia cognitiv-comportamentală (CBT) ajută oamenii să observe convingerile limitative și predicțiile bazate pe frică, pentru a dezvolta moduri de gândire mai echilibrate.

Terapiile care încorporează mindfulness, precum terapia comportamentală dialectică, pot ajuta oamenii să facă o pauză, să numească emoțiile fără judecată și să aleagă cu înțelepciune următorii pași.

Gândindu-ne la senzațiile intuitive de la care am pornit, precauția care s-a dovedit a fi corectă și impulsul interior care ne-a condus spre noi posibilități, putem vedea cum aceste experiențe pot reflecta mai mult decât o simplă coincidență. Mai degrabă, ele sunt semne că sistemul nervos, inteligența emoțională, capacitatea mentală de a găsi tipare și experiența de viață lucrează împreună pentru a ne modela percepțiile și deciziile.

Învățarea încrederii în ghidajul intuiției poate necesita exercițiu, mai ales dacă experiențele dificile ne-au făcut să ne îndoim de ea. Dar de fiecare dată când facem o pauză, ne întoarcem spre interior și respectăm ceea ce observăm în noi, putem construi o relație mai sinceră și mai încrezătoare cu noi înșine. În timp, ceea ce părea cândva un semnal slab poate deveni o voce constantă și recognoscibilă, care ne ajută să mergem înainte cu mai multă încredere. Capacitatea noastră de înțelepciune intuitivă este mereu prezentă, iar invitația este pur și simplu să ascultăm.

Distribuie acest articol