O dietă globală mai sănătoasă ar putea reduce emisiile agricole cu 85%
O schimbare la nivel mondial către diete mai sănătoase, o agricultură mai eficientă și o reducere semnificativă a risipei alimentare ar putea schimba fundamental ceea ce produc fermierii și cum este utilizat terenul agricol până în 2050.
Modelele noi sugerează că implementarea acestor recomandări ar putea reduce utilizarea terenurilor agricole la nivel global cu până la 6% în comparație cu tendințele actuale. În același timp, valoarea totală a producției de animale ar putea scădea cu 42% (630 miliarde de dolari) față de 2020.
Cele mai mari schimbări ar urma să aibă loc în producția de animale rumegătoare (vită, oi și capre). Până în 2050, valoarea globală a acestui sector ar putea scădea cu aproximativ 70% (274 miliarde de dolari), cu aproximativ 400 de milioane de animale rumegătoare mai puțin la nivel mondial față de 2020.
În contrapartidă, producția de alimente vegetale ar urma să crească. Valoarea globală combinată a legumelor, fructelor, nucilor și leguminoaselor ar putea crește cu 57% (890 miliarde de dolari). Leguminoasele includ alimente precum fasole, mazăre, linte și năut, care sunt surse importante de proteine și fibre și, în general, necesită resurse mai puține pentru a fi produse comparativ cu multe alimente de origine animală.
Aceste constatări provin dintr-o analiză publicată în revista Nature de cercetători de la London School of Hygiene & Tropical Medicine, Cornell University și 10 echipe de modelare. Cercetătorii au examinat ce s-ar putea întâmpla dacă lumea ar urmări o transformare a sistemului alimentar similară cu cea propusă de Comisia EAT-Lancet 2025.
Beneficiile potențiale pentru sănătate și climă sunt semnificative. Raportul Comisiei EAT-Lancet 2025 a concluzionat că o tranziție globală către diete sănătoase ar putea preveni 15 milioane de decese premature în fiecare an. De asemenea, cercetările anterioare au estimat că sistemul alimentar global generează anual costuri ascunse de 10-20 de trilioane de dolari, inclusiv cheltuieli pentru sănătate, daune aduse mediului, pierderi de productivitate și alte consecințe care nu sunt reflectate în prețul plătit de consumatori pentru alimente. Cea mai mare parte a acestei poveri a fost legată de dietele nesănătoase.
Modelarea nouă indică faptul că transformarea recomandată ar putea reduce semnificativ emisiile nete de CO2 legate de schimbările de utilizare a terenurilor. Până în 2050, aceste emisii ar putea fi cu 85% mai mici decât în 2020. Schimbările de utilizare a terenurilor includ activități precum defrișarea pădurilor, conversia pajiștilor sau drenarea zonelor umede pentru a crea terenuri agricole, care pot elibera cantități mari de carbon stocat în atmosferă. Emisiile nete iau în considerare atât carbonul eliberat, cât și cel absorbit prin schimbările de utilizare a terenurilor.
Dr. Matt Gibson a declarat: „Transformarea sistemelor alimentare ar aduce beneficii enorme pentru sănătatea noastră și pentru mediu, dar, așa cum rezultatele noastre subliniază, ar conduce, de asemenea, la schimbări fundamentale în agricultura globală și ar afecta viețile a milioane de fermieri și producători de alimente.”
„În loc să folosim aceste rezultate ca o scuză pentru inactivitate, este esențial ca guvernele să facă față provocării și să ia decizii dificile pentru binele sănătății noastre și al planetei. Aceasta înseamnă confruntarea grupurilor puternice care profită de status quo și de un sistem alimentar global care în prezent eșuează atât cei care produc alimentele noastre, cât și cei care ar trebui să fie hrăniți de acestea.”
Rezultatele sugerează că tranziția nu ar fi doar o inițiativă de mediu sau de sănătate publică. Ar crea, de asemenea, schimbări economice semnificative, cu unele industrii agricole în diminuare, în timp ce altele ar urma să se extindă. Daniel Mason-D’Croz a afirmat: „Ar trebui să considerăm aceste scenarii nu ca o previziune a ceea ce se va întâmpla, ci ca un ghid util pentru a identifica provocările și oportunitățile care ar putea apărea. Ce sectoare ar trebui să se contracteze și care ar trebui să se extindă. O transformare de această magnitudine nu poate începe în 2050. Modelarea de previziune, cum este evidențiată în acest studiu, este un instrument valoros pentru a informa acțiunile de astăzi pentru sisteme alimentare mai sustenabile, sănătoase și juste în viitor.”
Modelarea de previziune este utilizată pentru a explora viitoruri posibile, mai degrabă decât pentru a prezice un rezultat exact. Prin testarea diferitelor presupuneri, cercetătorii pot identifica unde pot apărea perturbări economice, provocări de politică și noi oportunități.
Impactul economic ar varia semnificativ între țări și regiuni. În Statele Unite, valoarea totală a producției agricole ar putea scădea cu 21% (76 miliarde de dolari) până în 2050 comparativ cu 2020. Totuși, valoarea producției de culturi din SUA ar putea crește cu 20% (40 miliarde de dolari), în timp ce valoarea producției de animale ar putea scădea cu 73% (116 miliarde de dolari).
India ar putea experimenta un rezultat foarte diferit. Valoarea totală a producției agricole ar putea crește cu 46% (198 miliarde de dolari). Valoarea producției de culturi ar putea crește cu 65% (208 miliarde de dolari), în timp ce valoarea producției de animale ar putea scădea cu un 8% comparativ modest (10 miliarde de dolari).
Europa ar putea observa o scădere a valorii totale a producției agricole de 35% (190 miliarde de dolari). Valoarea producției de culturi ar putea scădea cu 8% (22 miliarde de dolari), în timp ce valoarea producției de animale ar putea scădea cu 66% (168 miliarde de dolari).
Aceste diferențe regionale reflectă variațiile sistemelor agricole, dietelor actuale, costurilor de producție, disponibilității terenurilor, comerțului și tipurilor de alimente produse în fiecare regiune.
Schimbarea dietelor nu ar fi simplă. Cercetătorii au presupus o schimbare a preferințelor consumatorilor către diete sănătoase fără costuri (adică oamenii își schimbă comportamentul pentru a solicita diete mai sănătoase). Cu alte cuvinte, modelele au presupus că consumatorii vor schimba de bunăvoie ceea ce mănâncă, fără a lua în considerare barierele financiare, culturale sau practice care ar putea face o astfel de schimbare dificilă.
În realitate, alimentele sănătoase poate că nu sunt la fel de accesibile sau accesibile în întreaga lume. Alegerile alimentare sunt, de asemenea, influențate de tradițiile locale, preferințele personale, venituri, disponibilitatea alimentelor și atitudinile culturale mai largi.
Cercetătorii subliniază că scenariile reprezintă doar o selecție dintre numeroasele viitoare posibile. Studii suplimentare vor fi necesare pentru a explora alte căi, inclusiv transformări bazate pe alegeri de politici diferite, condiții economice și modele de comportament ale consumatorilor. Autorii afirmă că deciziile politice curajoase luate acum ar putea ajuta la protejarea producătorilor și consumatorilor vulnerabili pe măsură ce agricultura se îndreaptă către
