Poluanții microbieni atmosferici pot reprezenta riscuri ascunse pentru sănătatea respiratorie
Îngrijorările publicului cu privire la poluarea aerului s-au concentrat în mod tradițional asupra poluanților chimici, precum emisiile de gaze de eșapament ale vehiculelor și cele industriale, care se regăsesc în particulele fine (PM2.5).
Cu toate acestea, cercetătorii de la Universitatea Politehnică din Hong Kong (PolyU) au descoperit că componentele microbiene aparent nesemnificative din aer, inclusiv bacterii, ciuperci, virusuri și resturi celulare, constituie un risc pentru sănătate adesea neglijat. Studiul a arătat că, deși endotoxinele bacteriene reprezintă mai puțin de o milionime din masa totală a PM2.5, acestea pot declanșa răspunsuri inflamatorii în sistemul respirator uman în aproape 20% din cazuri.
Echipa de cercetare a identificat, de asemenea, ciuperci rezistente la medicamente în aerul urban, ceea ce ridică și mai multe probleme de sănătate publică. Echipa de la PolyU, formată din Prof. JIN Ling, Prof. Polly LEUNG și studenta doctorandă, Ms. Jinyan YU, a realizat o analiză sistematică a componentelor microbiene în PM2.5. Studiul a demonstrat că constituenții microbieni ai PM2.5 sunt în principal bacterii.
Printre acestea, un component structural al pereților celulari bacterieni, cunoscut sub numele de endotoxină, constituie mai puțin de 0,0001% din masa totală a PM2.5, dar provoacă până la 17% din răspunsurile inflamatorii. Rata de toxicitate în raport cu masa este cea mai ridicată dintre toate componentele cunoscute ale PM2.5. Cu alte cuvinte, pentru a reduce efectiv riscurile pentru sănătate generate de poluarea aerului, cheia nu ar putea fi doar reducerea masei totale de PM2.5, ci și țintirea și controlul precis al acestor componente toxice în cantități mici.
Rezultatele studiului au fost publicate în revista academică Environmental Science & Technology. Prof. Jin Ling a subliniat: „Managementul tradițional al calității aerului s-a concentrat în mare măsură pe reducerea nivelului total de PM2.5. Cu toate acestea, pe măsură ce sursele majore de poluare, cum ar fi emisiile industriale și cele auto, scad datorită inițiativelor globale de curățare a aerului, poluanții microbieni anterior neglijați vor juca un rol din ce în ce mai important în gestionarea riscurilor pentru sănătatea publică”.
Pe lângă riscurile pentru sănătate generate de bacterii, Prof. Jin Ling este îngrijorat și de amenințarea reprezentată de ciupercile aeropurtate. Într-un alt studiu publicat în Environmental Science & Technology Letters, Prof. Jin, Dr. Franklin CHOW și echipa lor au analizat speciile de Candida, frecvent întâlnite în particulele suspendate respirabile (PM10) din zonele urbane, investigând modul în care acestea sunt transportate și transmise, provocând apoi infecții în comunitate.
Speciile de Candida sunt clasificate de Organizația Mondială a Sănătății ca patogeni prioritari, iar potențialele lor riscuri pentru sănătate au atras atenția globală. Echipa de cercetare a identificat Candida parapsilosis, o specie rezistentă la mai multe medicamente, în aerul urban, evidențiind legăturile genetice strânse cu tulpinile clinice de la persoanele infectate. Acest lucru sugerează că publicul general poate fi expus ciupercilor rezistente la medicamente prin respirație sau contactul cu pielea.
Cercetările au arătat, de asemenea, că speciile de Candida sunt prevalente sezonier în aerul urban și sunt distribuite pe scară largă în medii antropogene, cum ar fi instalațiile de tratare a apelor uzate, mediile de îngrijire a sănătății și sistemele de ventilație din clădirile rezidențiale. Este demn de menționat că Candida parapsilosis a demonstrat o reziliență și o rezistență excepțională în mediu, ceea ce o face o amenințare patogenă majoră în aerul urban.
Prof. Jin a afirmat: „Răspândirea ciupercilor rezistente la medicamente în medii atât de mediu cât și clinice, alături de o populație globală în creștere care este expusă riscurilor, subliniază rezistența antifungică ca o problemă critică de sănătate globală de mediu. În viitor, echipa va identifica rezervoarele specifice urbane de ciuperci și va investiga condițiile care favorizează rezistența la medicamente, modelând căile de transmitere aerosoli, oferind o bază științifică pentru dezvoltarea unor strategii mai eficiente de sănătate publică.
