„`html
Puterea și fizica posturilor de echilibru în yoga
În 1990, maestrul de yoga B.K.S. Iyengar a vizitat Grădina Zoologică din San Diego, unde a fost impresionat de echilibrul flamingo-urilor, care stăteau pe un picior, liniștite, fără a fi deranjate de zgomotul din jur.
Observând grupul de profesori de yoga care îl însoțeau, Iyengar a provocat în glumă: „Puteți să vă relaxați așa?” Răspunsul a fost evident: nu. Purtându-se pe un picior, posturile de echilibru precum Vrksasana (Poziția Arborelui) și Ardha Chandrasana (Poziția Lunii) necesită o concentrare totală, spre deosebire de alte posturi în picioare. Încercarea de a menține echilibrul devine imposibilă dacă ne pierdem atenția, iar căderea devine inevitabilă.
Aceste posturi impun o atenție imediată. Când ne menținem pe un picior, suntem nevoiți să abandonăm gândurile inutile și să ne concentrăm pe menținerea echilibrului. De aceea, aceste posturi pot induce o stare de calm, deși necesită o alertă intensă și constantă.
Atunci când ne echilibrăm, ne aliniem centrul de gravitate cu câmpul gravitațional al Pământului. Practic, ne plasăm într-o stare de echilibru fizic cu o forță fundamentală a planetei. Totuși, nu putem atinge această armonie prin imobilitate absolută. Trebuie să ne ajustăm echilibrul în fiecare moment, iar efortul constant de a ne centra și re-centra, atunci când este reușit, aduce nu doar armonie musculară și osoasă, ci și echilibru în impulsurile nervoase, gânduri, emoții și conștiință. Astfel, ne simțim calmi; echilibrul generează echanimitate.
Absența echilibrului aduce frustrare. Există o nemulțumire unică în a pierde echilibrul în posturi pe un picior. Aceasta depășește frica instinctuală de a cădea și lovește direct ego-ul. Rareori cădem cu adevărat și ne rănit, ci pur și simplu ne sprijinim pe celălalt picior. Însă, acest gest simplu poate fi extrem de frustrant.
Când ieșim din Poziția Arborelui în timpul practicii individuale, adesea auzim un critic intern care ne spune: „Ce nu este în regulă cu tine? Ar trebui să poți face asta!” Dacă ne aflăm într-o clasă, aceeași cădere poate genera un sentiment disproporționat de umilință. Ne simțim lipsiți de control când ne pierdem echilibrul, iar ego-ul detestă pierderea controlului, mai ales când sunt alții în jur pentru a observa.
În ciuda frustrărilor pe care le aduc posturile de echilibru pe un picior, acestea oferă numeroase beneficii care merită efortul de a fi practicate. Pe lângă promovarea concentrației și calmului, aceste posturi întăresc mușchii, construiesc coordonarea și echilibrul, îmbunătățind modul în care stăm, mergem și ne desfășurăm activitățile zilnice. Aceste beneficii pot contribui, de asemenea, la prelungirea vieții, ajutându-ne să evităm căderile care adesea duc la accidente în rândul persoanelor în vârstă.
Elementele esențiale ale echilibrului sunt alinierea, forța și atenția. Alinierea corpului cu gravitația este crucială; face echilibrul posibil din punct de vedere fizic. Forța ne oferă puterea de a crea, menține și ajusta alinierea. Iar atenția monitorizează constant alinierea, astfel încât să știm cum să o corectăm din moment în moment.
Posturile de echilibru pe un picior sunt asemănătoare cu balansarea unei leagăne. Aceleași legi ale fizicii se aplică: dacă îți aliniezi centrul de gravitate deasupra bazei de suport, ești echilibrat. Dacă nu, nu ești. Deși corpul uman este mult mai complex decât un leagăn, atingerea echilibrului nu este întotdeauna simplă.
Analizând Poziția Arborelui, putem observa cum funcționează alinierea cu gravitatea în echilibrul pe un picior. Când stai în Poziția Muntelui (Tadasana) pregătindu-te pentru Poziția Arborelui, picioarele tale formează baza de suport. Centrul de gravitate – punctul pe care trebuie să-l plasezi exact deasupra centrului bazei tale pentru a te echilibra – variază puțin de la o persoană la alta, dar se află, în general, puțin sub buric, adânc în abdomen; și, deoarece oamenii sunt mai mult sau mai puțin simetrici, se află pe linia mediană. Dacă te uiți într-o oglindă și îți imaginezi o linie verticală care coboară de la tavan până la podea și trece prin acest punct central, vei observa că se termină exact între picioarele tale, la centrul bazei de suport. Greutatea ta este distribuită uniform de ambele părți ale liniei mediane. Este destul de ușor să te echilibrezi aici.
Însă în momentul în care îți ridici piciorul drept de pe podea și începi să îți îndrepți genunchiul drept spre exterior pentru Poziția Arborelui, totul se schimbă. Baza ta de suport devine mai îngustă; acum este doar piciorul tău stâng. Greutatea piciorului tău care se balansază spre dreapta îți va muta centrul de gravitate spre dreapta, astfel că nu se mai află deasupra liniei tale mediane. Pentru a compensa, îți vei muta automat întregul corp spre stânga, lucrând astfel pentru a readuce centrul de gravitate înapoi asupra noii linii verticale care trece prin noua ta bază de suport.
Pentru a face acest lucru, trebuie să distribui greutatea corpului în echilibru de ambele părți ale liniei verticale. Este important să înțelegem că distribuirea greutății în echilibru nu înseamnă neapărat plasarea unei greutăți egale pe fiecare parte a liniei, așa cum faci în Poziția Arborelui. Pentru a ilustra cum funcționează distribuția greutății, gândește-te la două persoane de greutăți inegale care încearcă să echilibreze un leagăn. Ele pot menține echilibrul dacă persoana mai ușoară stă mai departe de centru, iar cea mai grea stă mai aproape de centru.
În yoga, aceleași principii se aplică: o parte a corpului mai puțin grea, aflată departe de centrul de gravitate, poate contrabalansa o parte mult mai grea care se află mai aproape de acel centru. În Poziția Arborelui, pe măsură ce piciorul tău aplecat se mișcă spre dreapta, contrabalansezi prin mișcarea părților mai grele ale corpului – șoldurile și trunchiul – ușor spre stânga. La fel cum cele două persoane încearcă să mențină echilibrul pe leagăn, trebuie să îți corelezi orice mișcare pe o parte a liniei verticale cu o mișcare opusă pe cealaltă parte.
De fiecare dată când îți folosești brațele pentru a te echilibra, ținându-le în lateral ca un mers pe sârmă, profiti instinctiv de faptul că, pe măsură ce greutatea se îndepărtează de centrul de gravitate, aceasta are un impact mai mare asupra echilibrului. Dacă ai dificultăți în Poziția Arborelui și în alte posturi pe un picior, folosește-ți brațele pentru a ajuta la stabilizare.
Este evident că
