Utilizarea excesivă a rețelelor sociale este asociată cu probleme de memorie la tineri
Utilizarea problematică a rețelelor sociale în rândul tinerilor adulți este legată de apariția mai frecventă a eșecurilor de memorie în viața de zi cu zi, subliniind corelațiile cognitive potențiale ale angajării excesive online.
Un studiu recent publicat în revista Frontiers in Psychiatry a analizat legătura dintre utilizarea problematică a rețelelor sociale (PSMU) și funcționarea memoriei auto-raportate în viața de zi cu zi.
Utilizarea rețelelor sociale a crescut rapid în rândul tinerilor adulți, devenind un aspect central al vieții cotidiene. Deși aceste platforme facilitează comunicarea și schimbul de informații, implicarea excesivă este din ce în ce mai asociată cu rezultate negative, precum o bunăstare redusă, relații sociale afectate și comportamente asemănătoare dependenței. PSMU se referă la un model de utilizare necontrolată și persistentă care perturbă funcționarea zilnică, ducând adesea la dificultăți în domeniile academic, profesional sau personal.
Deși consecințele emoționale și psihosociale ale PSMU sunt bine documentate, efectele sale cognitive, în special asupra memoriei, rămân mai puțin clare. Observațiile preliminare sugerează că utilizarea excesivă a rețelelor sociale poate contribui la creșterea eșecurilor de memorie și la diminuarea retenției informațiilor, probabil din cauza atenției împărțite, multitasking-ului și întreruperilor frecvente.
Disrupțiile atenționale pot duce la ineficiențe mai ample în procesul de codare și recuperare a memoriei. Este important de menționat că se știe puțin despre modul în care PSMU afectează domeniile specifice ale memoriei, cum ar fi eșecurile retrospective (amintirea evenimentelor trecute) și cele prospective (amintirea acțiunilor intenționate). Cele mai multe cercetări examinează eșecurile cognitive generale, fără a distinge între procesele specifice ale memoriei, lăsând neclar modul în care PSMU afectează memoria retrospectivă și cea prospectivă.
Rămâne neclar dacă PSMU afectează diferit aceste tipuri distincte de eșecuri de memorie. Mecanismele subiacente și rolul mediativ potențial al eșecurilor de memorie din viața cotidiană sunt, de asemenea, insuficient explorate. Este necesară o cercetare sistematică pentru a clarifica aceste relații, mai ales în rândul tinerilor adulți cu un angajament social media ridicat, pentru a aborda aceste lacune și a informa strategiile de intervenție țintite.
Studiul a inclus 943 de tineri adulți spanioli cu vârste cuprinse între 18 și 35 de ani, care au completat un sondaj online. Participanții au fost recrutați prin Prolific, cu filtre pentru naționalitate, limbă și experiență. Candidatul care utiliza rețelele sociale pentru muncă sau care avea condiții mentale, neurologice sau fizice diagnosticate ce ar putea afecta atenția sau starea de spirit a fost exclus. Eșantionul a fost clasificat în grupuri clinice propuse și non-clinice.
Vârsta medie a participanților a fost de 26,6 ani, 52,4% fiind bărbați, iar 76,6% având o educație universitară. Cei mai mulți participanți au raportat o utilizare zilnică a rețelelor sociale de 1–3 ore; doar 5,2% au obținut scoruri la sau peste pragul clinic propus pentru PSMU.
Un test pilot cu 25 de participanți a îmbunătățit instrucțiunile și a clarificat cronologia. Întregul studiu, inclusiv testul pilot, a fost realizat pe parcursul a două săptămâni. Timpul mediu de completare a sondajului a fost de 19 minute, cu o compensație conform standardelor etice ale Prolific.
Variabilele demografice au inclus vârsta, sexul, educația, starea civilă, utilizarea rețelelor sociale legate de muncă, naționalitatea, limba principală și utilizarea zilnică a rețelelor sociale (grupate în cinci intervale de timp). Educația a fost clasificată în funcție de cel mai înalt grad obținut.
Studiul actual a evaluat PSMU utilizând un instrument de șase itemi BSMAS, evaluat pe o scală de 5 puncte. Eșecurile de memorie din viața de zi cu zi au fost măsurate folosind un chestionar de 28 de itemi EMQ. Itemii sunt evaluați de la 1 (odată sau mai puțin în ultima lună) la 5 (odată sau mai mult într-o zi), iar scorurile mai mari reflectă eșecuri mai frecvente. Chestionarul de 16 itemi PRMQ evaluează eșecurile de memorie prospective (orientate spre viitor) și retrospective (orientate spre trecut), cu câte opt itemi per subscală.
PSMU este legat de dificultăți subiective mai frecvente în memorie prin intermediul eșecurilor de memorie din viața de zi cu zi. Rezultatele oferă o imagine amplă a modului în care utilizarea problematică a rețelelor sociale este asociată cu dificultăți subiective de memorie. Două analize de mediere au examinat dacă eșecurile de memorie din viața de zi cu zi explică legătura dintre utilizarea problematică a rețelelor sociale și eșecurile de memorie atât prospective, cât și retrospective, așa cum a fost măsurată de PRMQ. Efectele indirecte au fost estimate utilizând 5.000 de mostre bootstrap cu intervale de încredere de 95%, o metodă potrivită pentru variabile care deviază de la normalitate.
Utilizarea zilnică mai mare a rețelelor sociale și scorurile la sau peste pragul clinic propus BSMAS (≥ 24) au fost constant asociate cu scoruri mai mari la BSMAS, EMQ și PRMQ, indicând dificultăți mai mari în memorie auto-raportate. Vârsta a fost slab corelată cu variabilele principale ale studiului, iar diferențele de sex au fost în general modeste. În plus, factorii de inflație a varianței (VIF) au fost < 2,5, indicând lipsa multicolinierității problematice între variabile.
Analizele de mediere au relevat că eșecurile de memorie din viața de zi cu zi au avut un rol statistic mediativ substanțial. În special, aproximativ 74% din relația dintre utilizarea problematică a rețelelor sociale și eșecurile de memorie prospective a fost explicată statistic prin eșecurile crescute de memorie din viața de zi cu zi, subliniind dificultățile cotidiene de memorie ca o cale asociată cheie.
Un model similar a fost observat pentru eșecurile de memorie retrospective, cu eșecurile de memorie din viața de zi cu zi explicând 72% din asocierea cu utilizarea problematică a rețelelor sociale. Acest lucru subliniază importanța centrală a problemelor de memorie cotidiene în ambele tipuri de eșecuri de memorie.
Participanții care au obținut scoruri la sau peste pragul clinic propus pentru utilizarea problematică a rețelelor sociale (BSMAS ≥ 24) au raportat semnificativ mai multe eșecuri de memorie din viața de zi cu zi și atât eșecuri de memorie prospective, cât și retrospective, comparativ cu utilizatorii non-clinici, sugerând că scorurile ridicate PSMU sunt strâns legate de problemele subiective crescute de memorie.
În cele din urmă, a existat o relație clară și graduată între timpul petrecut pe
