Cercetătorii de la UCSF cer placebo-uri mai convingătoare în studiile cu psihadelice
Cercetătorii de la Universitatea din California – San Francisco (UCSF) abordează o provocare majoră în știința psihadelicelor, susținând că studiile clinice necesită tratamente placebo mai convingătoare pentru a măsura mai bine efectele reale ale acestor substanțe.
Discuția se concentrează pe „mascare”, un standard de aur în studiile clinice care împiedică pacienții și cercetătorii să știe cine primește medicamentul activ sau un placebo. Deoarece psihadelicele generează efecte foarte distincte, participanții pot, de obicei, să își dea seama dacă au primit substanța reală. Aceasta face dificilă separarea efectelor medicamentului de puterea așteptării, inclusiv dezamăgirea pe care pacienții o simt atunci când realizează că nu au primit psihadelicul.
Într-o opinie publicată pe 16 septembrie în JAMA Psychiatry, cercetătorii de la UCSF, UC San Diego și Universitatea Stanford solicită o abordare mai agresivă pentru a păstra masca în studiile clinice cu psihadelice. Lucrarea apare pe fondul creșterii interesului pentru cercetarea psihadelicelor și al presiunii asupra autorităților de reglementare de a decide cum ar trebui evaluate și aprobate aceste tratamente.
În loc să se bazeze pe placebo-uri active, precum niacina, care poate provoca roșeață, dar puțin altceva asemănător cu experiența psihadelică, cercetătorii propun combinații atent concepute de medicamente aprobate pentru a crea un placebo mai convingător. De asemenea, ei recomandă limitarea informațiilor pe care participanții le primesc despre studiu, făcând astfel mai dificilă ghicirea tratamentului primit.
Psihadelicele pentru tratarea bolilor mintale grave au stârnit un interes tot mai mare, deoarece mulți pacienți nu răspund la tratamentele existente. Autorii susțin că, dacă cercetătorii acceptă prea ușor eșecul mascării ca fiind inevitabil, acești compuși nu vor fi niciodată testați riguros.
„Oamenii spun că psihadelicele nu pot fi mascate, așa că ar trebui să ne oprim din a încerca și să ne concentrăm pe altceva, deoarece efectele sunt atât de evidente. Dar medicina a fost înșelată de efecte evidente înainte. Stenturile cardiace pentru durerea toracică stabilă și artroscopia genunchiului pentru artrită păreau eficiente până când studiile controlate cu placebo au arătat că nu erau.”
Propunerea de strategie, denumită UMBRAA, abreviere pentru Unidentifiable Multidrug Blinding with Reduced, Authorized Awareness, combină administrarea unor medicamente atent selectate, aprobate de FDA, cu o divulgare limitată a informațiilor către participanți despre medicamentele pe care le primesc, pentru a face mai dificilă ghicirea tratamentului activ sau a placebo-ului.
De exemplu, un placebo ar putea combina medicamente din diferite clase, precum un sedativ, un stimulant și un cannabinoid. Cercetătorii își propun că asocierea medicamentelor cu efecte diferite ar putea crea o stare alterată intensă și neobișnuită, mai greu de distins de psilocibină decât controalele actuale.
Cercetătorii recunosc că UMBRAA ridică probleme de siguranță și etică și ar necesita o evaluare atentă, monitorizare medicală constantă și supraveghere din partea autorităților. Ei subliniază că acest cadru este o propunere, nu o metodă dovedită. Cercetările viitoare vor trebui să identifice combinații de medicamente sigure, să testeze dacă îmbunătățesc mascarea și să stabilească măsuri de protecție adecvate.
