Un nou document solicită integrarea îngrijirii orale cu cea generală
Îngrijirea orală nu mai poate fi tratată separat de sănătatea generală, conform unui nou document al Federației Europene de Parodontologie (EFP) și Asociației Europene de Sănătate Publică Dentară (EADPH), care cere o colaborare mai strânsă între profesioniștii din domeniul stomatologiei, medical, sănătate publică și asistență socială.
Documentul intitulat „Sănătatea orală și rezultatele sistemice: un apel pentru acțiune interdisciplinară”, dezvoltat de un grup de lucru comun EFP/EADPH susținut de Oral-B, reunește dovezi din domeniile parodontologiei, medicinei și sănătății publice dentare, stabilind recomandări pentru practica clinică, politici, educație și cercetare. Acesta va fi lansat astăzi la Congresul de Cercetare în Sănătatea Orală din 2026, care are loc în Lisabona, Portugalia, în cadrul simpozionului „Sănătatea orală și sistemică – Un apel la acțiune!”.
Aproape 3,5 miliarde de persoane din întreaga lume suferă de afecțiuni dentare. Documentul subliniază că aceste afecțiuni împărtășesc factori de risc importanți și modificabili (inclusiv consumul de zahăr liber, tutun și alcool, precum și determinanți sociali și comerciali) cu bolile cronice netransmisibile (NCD). O igienă orală inadecvată reprezintă un alt factor de risc specific pentru sănătatea orală.
Autorii argumentează că acest teren comun susține integrarea sănătății orale în strategiile de sănătate generală, printr-o abordare bazată pe factori de risc comuni, în loc de gestionarea bolilor în silozuri separate. Este nevoie de acțiune la multiple niveluri, de la politici care abordează determinanții mai largi ai sănătății, până la prevenția comunitară și îngrijirea clinică individuală.
Dintre afecțiunile orale, parodontita are în prezent cele mai puternice dovezi legate de interacțiunile cu sănătatea generală. S-au demonstrat asocieri între boala gingivală și mai multe condiții sistemice, deși puterea și natura dovezilor variază. Este important de menționat că tratamentul parodontitei a demonstrat îmbunătățirea controlului glicemic la persoanele cu diabet și a markerilor inflamatori și vasculari, deși dovezile privind un efect asupra evenimentelor clinice majore rămân limitate.
Moritz Kebschull, autor principal al documentului și fost președinte al EFP, care va prezenta perspectiva parodontală la simpozion, a declarat: „Sănătatea orală merită un loc într-o abordare mai integrată a îngrijirii pacienților. Parodontita este prevenibilă și tratabilă, iar avem dovezi solide că tratarea inflamației gingivale poate beneficia de asemenea rezultatele sistemice importante, în special controlul glicemic la persoanele cu diabet. O mai mare conștientizare, screening-ul adecvat și referirea între echipele dentare și medicale ar putea, prin urmare, să facă o diferență semnificativă pentru pacienți.”
Documentul a fost dezvoltat în urma unei întâlniri a grupului de lucru comun EFP/EADPH organizată la Frankfurt în ianuarie 2026. Aceasta a reunit experți în parodontologie, sănătate publică dentară, epidemiologie și prevenție, alături de părțile interesate din sănătatea publică și reprezentanți ai medicinei organizate. Participanții au revizuit dovezile epidemiologice, mecaniste, de prevenție și din sistemele de sănătate înainte de a dezvolta recomandările consensuale. Publicația a fost redactată de mai multe figuri de frunte din cadrul EFP și EADPH.
Documentul a fost publicat în revista Periodontology 2000, cea mai bine cotată revistă din domeniul dentar, chirurgie orală și medicină, cu un factor de impact de 17,8. Revista este editată de Anton Sculean, secretar general al EFP.
Dr. William Minston, Director pentru Relații Științifice la Oral-B, a comentat: „La Oral-B, ne angajăm să avansăm sănătatea generală printr-o mai bună sănătate orală. Suntem încântați să vedem această cercetare importantă recunoscută de Periodontology 2000, revista de frunte în domeniul dentar, chirurgie orală și medicină. Publicarea în această revistă prestigioasă subliniază corpul tot mai mare de dovezi care leagă sănătatea orală de rezultatele mai largi ale sănătății și întărește importanța colaborării științifice continue în acest domeniu.”
Un mesaj central al documentului este că dovezile mai bune nu sunt suficiente. Prevenția și îngrijirea integrate rămân insuficient implementate, iar sănătatea orală trebuie să fie mai ferm încorporată în sistemele de sănătate, strategiile NCD și acoperirea universală a sănătății. Recomandările solicită ca sănătatea orală să fie recunoscută ca o prioritate în sănătatea publică, pentru ca prevenția, managementul și reabilitarea bazate pe dovezi să ajungă la toate grupurile populaționale. De asemenea, sănătatea orală, prevenția și colaborarea interprofesională trebuie integrate în educația profesioniștilor din domeniul sănătății și asistenței sociale.
Documentul subliniază că progresul nu ar trebui măsurat doar prin îmbunătățirea rezultatelor medii în sănătatea orală și sistemică. Politicile și intervențiile ar trebui să reducă inegalitățile evitabile între grupurile socioeconomice, diferitele etape ale vieții și populațiile vulnerabile.
Politica de sănătate orală nu poate fi separată de politica de sănătate generală. Dacă ne dorim cu adevărat prevenirea bolilor netransmisibile, îmbunătățirea acoperirii universale a sănătății și reducerea inegalităților în sănătate, sănătatea orală trebuie inclusă în aceste strategii de la început. Acest document oferă factorilor de decizie un cadru bazat pe dovezi pentru a trece de la recunoașterea conexiunii orale-sistemice la acțiuni coordonate practice între profesii și sectoare.
Mia Rakić, președinte EFP.
Documentul conchide cu un apel clar pentru o responsabilitate comună: sănătatea orală ar trebui să fie integrată în îngrijirea generală a sănătății printr-o colaborare susținută între profesioniștii dentari și medicali, autoritățile de sănătate publică, educatori, factori de decizie, pacienți și comunități.
