Copiii care experimentează schimbări intense de dispoziție au un risc crescut de a se supraalimenta emoțional în adolescență
Copiii care trăiesc frecvent emoții puternice și variabile pot avea un risc mai mare de a dezvolta supraalimentarea emoțională pe parcursul adolescenței.
„Supraalimentarea emoțională, uneori denumită „mâncatul de confort”, nu este doar un obicei inofensiv”, afirmă primul autor Francesca Parisi, un cercetător doctorand la Departamentul de Psihologie al NTNU.
„Aceasta poate începe ca o parte normală a obiceiurilor alimentare ale copiilor, dar niveluri ridicate sunt asociate cu un risc crescut de obezitate și probleme alimentare mai serioase în viață”, adaugă Parisi.
Identificarea factorilor care conduc la acest tip de alimentație este, prin urmare, importantă pentru a putea introduce măsuri preventive din timp.
Un grup de cercetare de la NTNU a investigat inițial dacă instabilitatea emoțională și capacitatea de a reglementa emoțiile ar putea influența dezvoltarea supraalimentării emoționale în timp, așa cum susține teoria existentă. Parisi a colaborat cu profesorii NTNU Silje Steinsbekk și Lars Wichstrøm, împreună cu profesorul asociat și supervizor Oda Bjørklund.
Acest grup de cercetare a obținut date din studiul pe termen lung Trondheim Early Secure Study (TESS), care a urmărit 878 de copii și adolescenți cu vârste între 6 și 18 ani.
Rezultatele sugerează că copiii cu o instabilitate emoțională mai mare și emoții negative mai accentuate au un risc crescut de supraalimentare emoțională.
Studiul a constatat că nu există diferențe semnificative de gen sau vârstă între băieți și fete în perioada copilăriei și adolescenței.
Constatările susțin doar parțial teoriile privind supraalimentarea emoțională, care afirmă că gradul de schimbări de dispoziție și reglementarea slabă a emoțiilor sunt cauze centrale.
„Rezultatele sugerează că acordarea unei atenții suplimentare copiilor care își exprimă emoții puternice și imprevizibile ar putea fi o tactică înțeleaptă pentru prevenirea dezvoltării supraalimentării emoționale”, afirmă Bjørklund.
Steinsbekk adaugă: „Am demonstrat anterior că riscul de supraalimentare crește dacă părinții folosesc mâncarea pentru a-și consola copilul. Acest obicei ar putea fi deosebit de important de evitat pentru părinții care au un copil cu o personalitate foarte emoțională.”
