O nouă declarație științifică definește sănătatea creierului pe parcursul vieții
Sănătatea creierului nu depinde doar de genetică sau de evenimentele din viața ulterioară. O serie de cercetări în creștere arată că o gamă variată de factori – de la sănătatea mintală și somn la mediu, stil de viață și condiții sociale – joacă un rol semnificativ în modul în care funcționează și îmbătrânește creierul. O nouă declarație științifică emisă de Asociația Americană a Inimii scoate în evidență cum experiențele începând din copilărie și continuând pe parcursul vieții pot influența sănătatea creierului și riscul de accident vascular cerebral, declin cognitiv sau demență în anii ulteriori.
Declarația științifică, intitulată „Sănătatea Creierului pe parcursul Vieții: Un Cadru pentru Studiile Viitoare”, subliniază oportunitățile de detectare timpurie, prevenire și intervenție pentru a proteja sănătatea creierului și a sprijini îmbătrânirea sănătoasă.
Conform Biroului de Recensământ al SUA, numărul adulților din Statele Unite cu vârsta de 65 de ani și peste este prevăzut să crească de la 58 de milioane în 2022 la 82 de milioane până în 2050, ceea ce reprezintă o creștere de 42%. Procentul acestui grup de vârstă în populația totală este estimat să crească de la 17% la 23%. Îmbătrânirea populației din SUA va duce, de asemenea, la o creștere a prevalenței condițiilor cerebrale care afectează memoria, gândirea, abilitățile de comunicare și sănătatea mintală.
Pe măsură ce progresele medicale și științifice au prelungit speranța de viață, sănătatea creierului a devenit din ce în ce mai importantă. Numărul persoanelor cu deficiențe cognitive legate de vârstă crește rapid, generând povară personală, emoțională și asupra sistemului de sănătate.
Elisabeth Marsh, M.D., FAHA, președinte al grupului de redactare a declarației științifice, profesor de neurologie și director asociat al programului de rezidențiat în neurologie la Școala de Medicină a Universității Johns Hopkins și director al Centrului de Accident Vascular Cerebral de la Johns Hopkins Bayview Medical Center, Baltimore.
Conform statisticilor Asociației Americane a Inimii pentru 2026, accidentul vascular cerebral este acum a patra cauză principală de deces în SUA. O declarație științifică din 2023 a Asociației Americane a Inimii/Asociației Americane pentru Accident Vascular Cerebral asupra deficienței cognitive după accident vascular cerebral a subliniat că mai mult de jumătate dintre persoanele care supraviețuiesc unui accident vascular cerebral dezvoltă deficiențe cognitive în primul an după incident, iar până la 1 din 3 pot dezvolta demență în termen de 5 ani.
Cercetările anterioare asupra sănătății creierului s-au concentrat asupra factorilor care afectează vasele de sânge și reduc fluxul sanguin către creier, ceea ce poate crește riscul de accident vascular cerebral, declin cognitiv și/sau demență. Cercetările recente s-au concentrat, de asemenea, pe rolul factorilor psihologici, de mediu, de stil de viață și sociali care influențează sănătatea creierului de-a lungul vieții.
„Ne-am concentrat mult timp pe gestionarea factorilor de risc cum ar fi tensiunea arterială și colesterolul, care rămân critici pentru sănătatea inimii și a creierului. Totuși, această declarație evidențiază cercetările privind factorii externi precum calitatea somnului, microbiomul intestinal și condițiile sociale care sunt, de asemenea, legate de sănătatea creierului”, a declarat Marsh.
„Unul dintre cele mai importante mesaje din această declarație științifică este că sănătatea creierului este modelată pe parcursul întregii vieți. Ceea ce se întâmplă în copilărie poate avea consecințe zeci de ani mai târziu, ceea ce înseamnă, de asemenea, că există oportunități la fiecare etapă a vieții pentru a sprijini o îmbătrânire sănătoasă a creierului”, a adăugat ea.
Ce factori afectează sănătatea creierului?
Cercetările recente arată că numeroși factori mintali, fizici, de mediu și sociali influențează sănătatea creierului pe parcursul vieții.
Sănătatea mintală: O declarație științifică din 2021 a Asociației Americane a Inimii asupra conexiunii minte-inimă-corp a afirmat că factorii psihologici negativi și tulburările mintale pot afecta negativ sănătatea cardiovasculară. De-a lungul timpului, stresul cronic, depresia și anxietatea pot schimba creierul în moduri care cresc riscul de pierdere a memoriei, demență și accident vascular cerebral. Aceste schimbări fiziologice și structurale pot include inflamația, daunele cauzate de stres și pierderea celulelor și conexiunilor cerebrale.
Experiențe adverse în copilărie: Copiii care experimentează abuz, neglijență, expunere la violență domestică sau separare parentală, încarcerare sau consum de substanțe ilicite pot avea un risc crescut de dificultăți de învățare și atenție în copilărie, precum și de tulburări mintale și declin cognitiv pe măsură ce îmbătrânesc.
Inflamația cronică: Inflamația pe termen lung poate deteriora celulele cerebrale și vasele de sânge. Când inflamația începe devreme în viață, poate interfera cu dezvoltarea sănătoasă a creierului. Aceasta poate fi declanșată de infecții în timpul sarcinii sau de stresul continuu. În timp, aceasta poate crește riscul de dificultăți de învățare, gândire și provocări în sănătatea mintală. La adulți, inflamația persistentă este legată de pierderea memoriei și de condiții neurodegenerative, cum ar fi boala Alzheimer și boala Parkinson.
Microbiomul intestinal: Intestinul și creierul sunt strâns legate și comunică prin nervi, semnale imune și hormoni. Bacteriile intestinale sănătoase produc substanțe care ajută la protejarea creierului și la reglarea inflamației. Când acest echilibru este perturbat, inflamația poate crește și poate pune presiune asupra creierului. Sănătatea intestinală poate fi deosebit de importantă în anumite etape ale vieții, inclusiv în dezvoltarea timpurie, adolescență și vârstnicie, când modificările din microbiomul intestinal pot avea efecte durabile asupra sănătății creierului. În viața ulterioară, microbiomul intestinal alterat a fost legat de condiții precum boala Alzheimer și boala Parkinson.
Obezitatea: Excesul de greutate corporală poate fi dăunător pentru sănătatea generală și este un factor de risc important pentru sănătatea creierului pe parcursul vieții. Obezitatea poate crește inflamația, perturba hormonii și deteriora vasele de sânge, ceea ce, în timp, poate afecta structura creierului și funcția cognitivă în toate etapele vieții.
Somnul: Somnul sănătos este esențial pentru menținerea echilibrului și funcționării creierului la orice vârstă. Unele cercetări descriu somnul ca pe o investiție în sănătatea creierului care se acum
