Anticorpii care vizează GPNMB ar putea încetini progresia bolii Parkinson
Anticorpii monoclonali pot bloca o proteină imună crucială care contribuie la extinderea deteriorării celulelor cerebrale în cazul bolii Parkinson (PD).
Această proteină, cunoscută sub denumirea de glicoproteină melanom non-metastatic B (GPNMB), ar putea reprezenta o strategie promițătoare pentru dezvoltarea unui tratament care încetinește progresia bolii în stadiile sale incipiente, conform unui nou studiu publicat în revista Neuron de către cercetători de la Perelman School of Medicine din cadrul Universității din Pennsylvania.
Mulți pacienți cu boala Parkinson sunt diagnosticați în stadiile timpurii, când simptomele sunt relativ ușoare, însă în prezent nu există un tratament care să încetinească progresia bolii. Aceste rezultate inițiale reprezintă un pas promițător în dezvoltarea acestui tip de tratament.
PD afectează mai mult de un milion de oameni în Statele Unite, cu aproximativ 90.000 de noi diagnostice în fiecare an. Deși cauza exactă a bolii rămâne neclară, cercetătorii știu de mult timp că PD se răspândește prin creier în etape.
Această progresie este cauzată de aglomerări anormale ale unei proteine neuronale numite alfa-sinucleină. Aceste aglomerări se acumulează în interiorul neuronilor afectați, contribuind la disfuncția și moartea acestora, apoi sunt eliberate și preluate de neuronii sănătoși din apropiere. Pe măsură ce această patologie se răspândește prin diferite regiuni ale creierului, pacienții experimentează simptomele tot mai severe care caracterizează PD, precum tremurul și dificultățile în mers sau înghițire.
Deși există numeroase medicamente și terapii care pot ajuta la ameliorarea simptomelor PD, de la un medicament numit levodopa la stimularea profundă a creierului printr-un electrod implantat, nu există un tratament existent care să încetinească progresia bolii.
Într-o lucrare anterioară publicată în 2022, cercetătorii au identificat GPNMB ca fiind o moleculă cheie implicată în răspândirea patologiei alfa-sinucleinei de la neuron la neuron, făcând-o o țintă terapeutică atrăgătoare.
În acest nou studiu, cercetătorii au descoperit că microgliile, celulele imune rezidente ale creierului, sunt o sursă majoră de GPNMB asociată cu boala Parkinson. Atunci când microgliile sunt aproape de neuroni lezați sau morți, ele produc cantități crescute de GPNMB. Enzimele separă apoi proteina de suprafața celulară, eliberând o parte din aceasta pentru a se mișca liber între celule.
În experimentele preclinice utilizând neuroni cultivați, cercetătorii au dezvoltat anticorpi care blochează GPNMB, împiedicând răspândirea patologiei alfa-sinucleinei de la o celulă la alta.
„Aceste rezultate sugerează că boala Parkinson ar putea fi condusă de un ciclu auto-reîntărit – alfa-sinucleina se acumulează în neuroni, provocând daune neuronilor. Leziunea neuronilor inițiază eliberarea GPNMB, care accelerează răspândirea alfa-sinucleinei, ducând la daune suplimentare,” a spus Chen-Plotkin. „Intervenind în acest ciclu, ne-am dori să încetinim sau chiar să oprim răspândirea alfa-sinucleinei prin creier și neurodegenerarea care urmează.”
Pentru a evalua relevanța acestor descoperiri în rândul oamenilor, echipa a analizat țesuturi din 1.675 de creiere din Penn Brain Bank. Persoanele cu variante genetice asociate cu o producție mai mare de GPNMB au prezentat o patologie alfa-sinucleină mai extinsă, oferind dovezi solide că proteina joacă un rol central în progresia bolii. Mai mult, niveluri crescute de GPNMB nu au fost asociate cu markerii altor boli neurodegenerative, cum ar fi boala Alzheimer.
„Aceste rezultate sunt promițătoare pentru modelele de laborator și analiza țesutului cerebral uman, dar mai avem mult de lucru înainte de a putea traduce această terapie în utilizarea umană,” a adăugat Chen-Plotkin. „Cu toate acestea, aceste rezultate sunt încurajatoare pe măsură ce continuăm să lucrăm spre un tratament nou pentru PD.”
