Cercetările sugerează că cafeaua influențează calitatea somnului
Cafeaua consumată seara a stârnit controverse de-a lungul timpului. Unele persoane adorm fără dificultate, în timp ce altele se întorc și se răsucesc toată noaptea. Totuși, un număr tot mai mare de cercetări sugerează că întrebarea „dacă cafeaua îngreunează adormirea” ar putea fi prea simplistă. Ceea ce pare să conteze mult mai mult este ceea ce se întâmplă în creier în timpul somnului.
Cercetătorii care studiază efectele cofeinei asupra somnului se îndreaptă din ce în ce mai mult spre EEG, sau electroencefalografie – o metodă utilizată pentru a înregistra activitatea electrică a creierului. Datorită EEG-ului, este posibil să observăm nu doar durata somnului sau momentele de trezire, ci și calitatea biologică a somnului în sine.
„EEG-ul ne permite să vedem nu doar dacă o persoană doarme, ci și cum doarme creierul. Evaluarea clasică a somnului măsoară durata somnului și etapele acestuia, în timp ce analiza cantitativă EEG dezvăluie schimbări mai subtile, cum ar fi activitatea redusă a undelor lente, care este un marker important al adâncimii somnului și al caracterului său restaurator,” explică Donata Kurpas de la Universitatea Medicală Wroclaw.
Undele lente sunt componente cheie ale somnului profund – faza responsabilă pentru regenerarea corporală, refacerea resurselor energetice și funcționarea corectă a creierului.
Cercetările arată că efectele cofeinei nu se manifestă întotdeauna ca o scurtare a somnului sau dificultăți în a adormi. Mult mai des, schimbările vizează calitatea odihnei nocturne.
„Cofeina poate scurta somnul sau îngreuna adormirea; totuși, chiar și atunci când durata somnului pare normală, poate reduce activitatea undelor lente și schimba modelul EEG spre un creier mai „treaz”,” spune Kurpas. Aceasta înseamnă că organismul poate petrece opt ore în pat, dar creierul poate să nu se regenereze complet. Mulți oameni nu sunt conștienți de acest aspect.
„Sentimentul subiectiv de a fi dormit bine nu corespunde întotdeauna cu ceea ce observăm în înregistrările neurofiziologice. O persoană poate adormi fără mari dificultăți și nu își amintește trezirile, în timp ce creierul poate prezenta mai puține caracteristici ale somnului profund,” adaugă expertul.
De ce afectează cafeaua pe fiecare persoană în mod diferit?
Una dintre cele mai interesante concluzii emergente din cercetări este variabilitatea individuală uriașă în răspunsul la cofeină. Genele, rata metabolică, vârsta, nivelurile de stres și oboseala cronică joacă un rol important.
Pentru unii indivizi, chiar și cafeaua consumată dimineața poate fi problematică.
„Nu este vorba doar de cafeaua consumată chiar înainte de culcare. Pentru unii oameni, cantitatea totală de cofeină consumată pe parcursul zilei și dacă organismul are suficient timp pentru a o metaboliza înainte de căderea nopții pot fi, de asemenea, importante,” subliniază Kurpas.
Aceasta este o informație deosebit de importantă pentru persoanele implicate în muncă intelectuală, sportivi și oricine folosește regulat cofeina pentru a-și îmbunătăți performanța și concentrarea.
Cofeina îmbunătățește vigilența și reduce senzația de oboseală, dar experții subliniază că efectele sale pot semăna uneori cu „împrumutarea energiei” în detrimentul regenerării nocturne.
„Dacă cofeina ajută o persoană să funcționeze în timpul zilei, în timp ce înrăutățește calitatea recuperării nocturne, se poate dezvolta un cerc vicios: oboseală mai mare, nevoie mai mare de stimulare și somn mai slab,” adaugă Kurpas.
Din acest motiv, cercetările moderne asupra somnului se îndepărtează din ce în ce mai mult de întrebările simple despre durata somnului și se concentrează în schimb pe modul în care funcționează creierul în timpul odihnei nocturne.
„Cofeina nu este nici „bună”, nici „rea”. Este o substanță biologic activă a cărei efecte depind de dozaj, momentul din zi, vârstă, stil de viață, calitatea somnului, povara de stres și sensibilitatea individuală,” încheie expertul.
