De ce aceeași dietă sănătoasă poate avea efecte diferite pentru fiecare persoană
De la sarcină până la vârsta înaintată, corpurile noastre reacționează diferit la alimente.
Cercetătorii analizează modul în care biologia, stilul de viață și chiar momentul meselor ar putea remodela abordarea noastră față de alimentația sănătoasă.
O revizuire publicată în revista Nutrients propune șapte piloni de cercetare pentru aplicarea nutriției de precizie în scopul îmbunătățirii rezultatelor de sănătate pe parcursul vieții. Strategiile propuse vizează susținerea prevenției bolilor în populații diverse, ținând cont de nevoile nutriționale în schimbare, vulnerabilitățile la boli și diferențele biologice și comportamentale. Dacă studii suplimentare le vor susține, abordările de nutriție de precizie ar putea face intervențiile de sănătate mai eficiente, durabile și accesibile pentru oamenii din întreaga lume.
Pe măsură ce oamenii îmbătrânesc, nevoile nutriționale se schimbă, iar riscul de boli crește adesea odată cu declinul funcțiilor fiziologice. Totuși, diferențele individuale în biologie și starea de sănătate necesită intervenții nutriționale adaptate nevoilor fiecărei persoane și etape a vieții. Aceste diferențe pot influența modul în care indivizii răspund la aceeași dietă, subliniind necesitatea unor îndrumări nutriționale mai personalizate.
În această revizuire narativă, non-sistematică, cercetătorii au discutat strategiile de nutriție de precizie și direcțiile viitoare, bazându-se în principal pe literatura publicată din 2020. Au examinat sănătatea cardiovasculară, respiratorie, sănătatea sângelui și somnul, propunând șapte piloni de cercetare conectați.
Abordarea nutriției de precizie poate ghida prevenția bolilor. Diferențele individuale în nevoile dietetice și răspunsurile la acestea limitează strategiile convenționale „unica soluție pentru toți”. Nutriția de precizie își propune să adapteze recomandările la caracteristicile individuale, folosind potențial inteligența artificială (AI) sau învățarea automată (ML) pentru a analiza datele multi-omics și informațiile de la senzorii purtabili pentru evaluarea riscurilor personalizate.
Pentru a aduce nutriția de precizie în practica clinică pe parcursul etapelor de viață, intervențiile trebuie să țină cont de nevoile nutriționale în schimbare, factorii microbiomului și metabolici, precum și influențele psihologice, sociale, de mediu și comportamentale. Acestea ar trebui să fie, de asemenea, practice, accesibile și potrivite pentru utilizare pe scară largă. Combinarea datelor cantitative și calitative cu formarea forței de muncă și educația comunității ar putea ajuta cercetătorii să dezvolte intervenții adaptate care reflectă diferențele în constituția genetică, metabolism, obiceiuri alimentare, educație, venit și acces la alimente.
Considerarea nivelurilor de nutrienți existente ale unei mame, a diferențelor genetice și a profilului metabolic ar putea ajuta la personalizarea suportului nutrițional în timpul sarcinii, având potențialul de a beneficia sănătatea cardiovasculară, deși rezultatele pe termen lung și dozarea specifică genotipică rămân incerte. Introducerea alimentelor alergene în timpul copilăriei poate reduce riscul de alergii alimentare, deși dovezile pentru prevenirea astmului sunt mai puțin sigure. Statusul vitaminei D poate fi evaluat prin măsurarea 25-hidroxi-vitaminei D în sânge, în timp ce nivelurile de carotenoide în plasmă sau piele pot oferi indicii despre consumul de fructe și legume. Măsurătorile de oxid nitric exhalat fracționat (FeNO) pot ajuta la evaluarea inflamației de tip 2 în căile respiratorii. Aceste măsuri pot ajuta cercetătorii să evalueze starea nutrițională și inflamația căilor respiratorii atunci când dezvoltă strategii de prevenire personalizate.
Pentru a ghida prevenția obezității și bolilor cardiovasculare, cercetătorii ar putea combina factori demografici, comportamentali, de mediu și culturali cu compoziția corporală, activitatea fizică, biomarkerii metabolici și informațiile genetice. Acizii grași omega-3 cu lanț lung pot reduce nivelurile de trigliceride și pot îmbunătăți funcția vaselor de sânge la persoanele cu trigliceride ridicate, în timp ce dieta Dietary Approaches to Stop Hypertension (DASH) este deosebit de eficientă pentru cei cu hipertensiune arterială. Femeile care arată modificări lipidice după menopauză ar putea beneficia de strategii dietetice care vizează colesterolul și apolipoproteina B (apoB), în timp ce bărbații de vârstă mijlocie cu sindrom metabolic și hipertensiune ar putea beneficia mai mult de gestionarea greutății și restricția de sodiu.
Deficiențele nutriționale devin mai frecvente odată cu înaintarea în vârstă, adesea ca urmare a reducerii consumului și absorbției, a condițiilor cronice sau a interacțiunilor dintre diferite medicamente. Nivelurile scăzute de vitamina D, vitamina B12, potasiu și magneziu pot afecta funcția vasculară, tensiunea arterială, ritmul cardiac și metabolismul. Abordările de nutriție de precizie propuse prioritizează screeningul țintit pentru a identifica factorii de risc individuali și a aborda deficiențele specifice, cu recomandări de suplimente ghidate de nevoile individuale. Acest lucru este deosebit de important pentru persoanele în vârstă cu funcție renală afectată sau cele care iau mai multe medicamente.
Nutriția personalizată ar putea ajuta, de asemenea, la abordarea deficienței de fier și a nevoilor nutriționale în schimbare în cazul bolii celulare falciforme și talasemie. Revizuirea ia în considerare momentul meselor, ritmurile somnului și activitatea fizică atunci când adaptează intervențiile dietetice, dar dovezile clinice pentru aceste abordări combinate rămân limitate.
Ce componente cheie ale nutriției de precizie sunt incluse? Cei șapte piloni propuși acoperă prevenția pentru toți, sursele de date, științele cantitative și calitative, implementarea intervențiilor, comunitățile și educația și formarea forței de muncă. Cercetările în nutriția de precizie evaluează expunerea nutrițională utilizând sondaje auto-raportate, dosare medicale electronice, biomarkeri și parametrii clinici. Aceste date pot fi combinate cu informații genetice, microbiom, metabolom, proteom și informații circadiene, alături de factori de stil de viață, comportamentali, de mediu și geografici. Modelele avansate și AI/ML pot ajuta la identificarea subgrupurilor fenotipice, la prezicerea răspunsurilor dietetice și la evaluarea interacțiunilor sociodemografice, de mediu și biologice.
Studiile calitative ale normelor culturale, experiențelor trăite și barierelor comportamentale contribuie la modelarea intervențiilor acceptabile. Integrarea datelor calitative și cantitative susține strategii adaptate pe parcursul etapelor de viață. Participarea comunității construiește încredere și relevanță prin implicarea oamenilor în dezvoltarea strategiilor. Formarea forței de muncă echipează echipe multidisciplinare cu abilități în nutriție, analiză de date și științe sociale și comportamentale necesare pentru implementare.
Împreună, acești piloni leagă
