Dependența de smartphone poate indica un risc mai mare de alcoolism și fumat la adolescenți
Un studiu amplu realizat în rândul adolescenților din Coreea de Sud corelează dependența problematică de smartphone cu o probabilitate crescută de consum de alcool și tutun, ridicând noi întrebări despre cum comportamentele digitale, căutarea recompenselor și riscurile asociate consumului de substanțe pot interacționa în perioada dezvoltării adolescenței.
Un studiu recent publicat în Scientific Reports a evaluat relația dintre dependența excesivă de smartphone și utilizarea auto-raportată a alcoolului și tutunului în rândul adolescenților coreeni.
Progresele tehnologice rapide au dus la o creștere semnificativă a adoptării smartphone-urilor la nivel mondial. Între 2016 și 2021, deținerea globală de smartphone-uri a crescut cu 73,9%, cu peste 7,2 miliarde de dispozitive reprezentând aproximativ 90% din populația globală. Această adoptare extinsă și atașamentul utilizatorilor au ridicat îngrijorări cu privire la dependența excesivă.
Adolescenții demonstrează niveluri de dependență de smartphone-uri îndeosebi ridicate. În 2022, 40,1% dintre adolescenții coreeni au arătat cel mai înalt nivel de dependență dintre toate grupurile de vârstă, marcând o creștere semnificativă față de media din doi ani anteriori, care era de 23,6%. Ei folosesc adesea smartphone-urile pentru a naviga în relațiile cu semenii și pentru a face față provocărilor emoționale, ceea ce poate accentua dependența.
Factorii neurodezvoltamentali îi fac pe adolescenți mai vulnerabili la comportamente adictive în comparație cu adulții. În timp ce dependența excesivă de smartphone este corelată cu rezultate negative în sănătatea mintală și adicții comportamentale, puține studii au examinat relația acesteia cu utilizarea alcoolului și tutunului în această populație.
Adolescența se caracterizează prin maturizarea cortexului prefrontal și a sistemelor de recompensă hipersensibile, ceea ce duce la o impulsivitate crescută și la o căutare a recompenselor mai intensă. Dependența excesivă de smartphone poate împărtăși mecanisme neuronale cu utilizarea substanțelor și poate fi asociată cu schimbări comportamentale, cum ar fi reducerea somnului și o expunere mai mare la normele grupului de vârstă, ambele fiind legate de consumul de alcool și tutun.
În ciuda dovezilor care leagă dependența de smartphone de rezultate adverse, cercetările privind asocierea acesteia cu utilizarea alcoolului și tutunului în rândul adolescenților rămân rare. Multe studii există în baze de date mici, nereprezentative, cu designuri transversale și evaluări inadecvate ale tiparelor de utilizare a substanțelor. Puține au investigat relațiile potențiale de tip doză-răspuns sau consistența acestor asociații în timp.
Datele au fost extrase din ancheta online anuală anonimă Korea Youth Risk Behavior Web-based Survey (KYRBS) din 2020 și 2023, care a inclus studenți din școli medii și licee coreene selectați printr-o metodă de eșantionare stratificată. Folosind măsuri standardizate, studiul a analizat asociațiile și a evaluat dacă rezultatele erau consistente între cei doi ani de anchetă, inclusiv inițierea, frecvența, intensitatea și relațiile de tip doză-răspuns.
Dependența excesivă de smartphone a fost măsurată printr-o scală validată de 10 itemi care a clasificat adolescenții ca utilizatori generali, utilizatori cu risc potențial sau utilizatori cu risc ridicat. Experiențele legate de consumul de alcool și fumat au fost determinate prin întrebări standard de utilizare pe viață, împreună cu detalii suplimentare despre vârsta la care au început, frecvența și cantitatea consumată.
Un total de 107.606 adolescenți, dintre care 54.985 de băieți și 52.621 de fete, au participat la acest studiu. Dintre aceștia, 34% au raportat că au consumat alcool, aceștia fiind mai predispuși să fie băieți, cu vârste cuprinse între 16 și 18 ani, provenind din medii cu venituri mici și percepându-și sănătatea ca fiind foarte nesănătoasă. De asemenea, ei au raportat un nivel mai ridicat de stres, durate de somn inadecvate și note academice mai mici.
Consumul de alcool a fost cel mai prevalent în rândul utilizatorilor de smartphone cu risc ridicat, 45,3%, comparativ cu 36,42% dintre utilizatorii cu risc potențial și 30,98% dintre utilizatorii generali. Similar, experiența fumatului a fost raportată de 19,18% dintre utilizatorii cu risc ridicat, în comparație cu 10,59% dintre utilizatorii cu risc potențial și 8,44% dintre utilizatorii generali, subliniind un model de grupare a riscurilor.
Regresia logistică a indicat că, în comparație cu utilizatorii generali, utilizatorii cu risc potențial aveau cu 22% șanse mai mari de a consuma alcool și cu 26% mai mari de a fuma, în timp ce utilizatorii cu risc ridicat prezentau cu 65% șanse mai mari de consum de alcool și cu 132% șanse mai mari de fumat.
Aceste asociații au rămas semnificative după ajustarea pentru anumite covariate demografice, socio-economice și legate de sănătate, evidențiind o asociere semnificativă între dependența excesivă de smartphone și utilizarea auto-raportată a substanțelor. Analizele de sensibilitate au susținut consistența acestor constatări între anii de anchetă. Critic, o relație clară de tip doză-răspuns a fost observată: o inițiere mai timpurie, o frecvență mai mare și o cantitate mai mare de alcool sau fumat au fost fiecare asociate cu o probabilitate crescută de dependență excesivă de smartphone.
Aceste rezultate sugerează că o inițiere mai timpurie și un consum mai intens de alcool sau tutun erau asociate cu o probabilitate ajustată mai mare de dependență excesivă de smartphone.
Studiul actual a evidențiat o asociere puternică între dependența de smartphone și o prevalență mai mare a utilizării auto-raportate a alcoolului și tutunului în rândul adolescenților. O dependență mai mare de smartphone a fost asociată cu o inițiere mai timpurie, o frecvență mai mare și un consum mai greu de substanțe. Deși nu s-a putut stabili cauzalitatea, aceste constatări subliniază necesitatea de a lua în considerare dependența de smartphone în inițiativele de sănătate publică pentru adolescenți.
Incorporarea bunăstării digitale și a utilizării sănătoase a smartphone-urilor în programele de prevenire a consumului de substanțe ar putea fi valoroasă. Screening-ul pentru utilizarea problematică a smartphone-urilor ar putea îmbunătăți, de asemenea, identificarea adolescenților cu risc crescut.
În ansamblu, aceste rezultate oferă orientări semnificative pentru cercetările viitoare și intervenții țintite.
