Expunerea prenatală la fructoză influențează dezvoltarea cerebrală și memoria
Dezechilibrele nutriționale în timpul sarcinii pot avea efecte durabile asupra stării de sănătate și susceptibilității la boli a urmașilor.
Astfel, consumul ridicat de fructoză prin alimente și băuturi îndulcite de către femeile însărcinate a fost asociat cu o susceptibilitate crescută la diabet și boli cardiovasculare, precum și cu deficiențe neurologice și cognitive la urmași.
În prezent, nu se înțelege bine cum expunerea timpurie la fructoză are astfel de efecte de lungă durată la nivel celular și molecular.
Un studiu recent publicat în Stem Cell Reports, realizat de echipa lui Hiroya Yamada de la Fujita Health University School of Medicine, Toyoake, Japonia, a arătat că performanța șobolanilor adulți în teste de învățare și memorie a fost afectată atunci când aceștia au fost expuși la fructoză înainte de naștere, prin alimentarea mamelor cu sirop de porumb bogat în fructoză.
În plus, neurogeneza, adică generarea de noi neuroni din celulele stem neuronale (NSCs), în regiunile distincte ale creierului implicate în învățare și cogniție, a fost redusă la acești șobolani.
Echipa lui Yamada a descoperit schimbări distincte în NSCs după expunerea la fructoză, inclusiv o diviziune celulară redusă și o generare afectată de neuroni noi, alături de o exprimare genică alterată.
Pentru a explica de ce expunerea prenatală la fructoză poate avea efecte de lungă durată asupra NSCs, cercetătorii au analizat așa-numitele modificări epigenetice, care sunt imprente chimice pe ADN ce controlează activitatea genelor.
Surprinzător, expunerea prenatală la fructoză a introdus modificări epigenetice distincte în NSCs fetale, care au persistat până la vârsta adultă și au deregulat activitatea genelor importante pentru neurogeneza adultă.
Restaurarea exprimării normale a acestor gene a îmbunătățit funcția NSCs expuse la fructoză.
Această cercetare ilustrează modul în care expunerea timpurie la un mediu dezavantajos, cum ar fi o nutriție maternă dezechilibrată, poate avea efecte de lungă durată asupra dezvoltării și funcției creierului prin schimbarea reglementării epigenetice a activității genelor în NSCs.
Deși studiile epidemiologice în populațiile umane arată corelații similare, sunt necesare studii suplimentare pentru a verifica dacă NSCs umane sunt afectate de fructoză și de alți factori de stres de mediu în moduri similare.
„Studiul nostru sugerează că celulele stem neuronale pot reține o memorie biologică a nutriției materne în timpul sarcinii”, a declarat Dr. Yamada. „Aceasta poate ajuta la explicarea modului în care un dezechilibru dietetic prenatal temporar poate conduce la schimbări durabile în dezvoltarea și funcția creierului.”
