Stresul și mesele târzii au un impact negativ asupra sănătății intestinelor
Stresul cronic este bine cunoscut pentru efectele sale negative asupra digestiei, provocând simptome precum diaree sau constipație.
Noi descoperiri, care vor fi prezentate la Digestive Disease Week (DDW) 2026, sugerează că mesele consumate târziu în noapte pot agrava aceste probleme, având efecte potențiale atât asupra funcției digestive, cât și asupra microbiomului intestinal.
„Nu este vorba doar despre ceea ce mănânci, ci și despre când mănânci”, a declarat Harika Dadigiri, MD, medic rezident la New York Medical College la Saint Mary’s și Saint Clare’s Hospital, și autorul principal al studiului. „Când suntem deja sub stres, acest moment poate aduce un ‘dublu impact’ asupra sănătății intestinale.”
Pentru a explora această conexiune, cercetătorii au analizat datele de la peste 11.000 de participanți din National Health and Nutrition Examination Survey, examinând legătura dintre stresul cronic, mesele târzii și problemele intestinale.
Participanții cu un scor ridicat al încărcăturii alostatice, care reflectă stresul fizic cumulativ pe baza indicelui de masă corporală (IMC), colesterolului și tensiunii arteriale, erau mai predispuși să raporteze probleme digestive. Cei care consumau mai mult de 25% din caloriile zilnice după ora 21:00 aveau un risc de 1,7 ori mai mare de a experimenta constipație sau diaree comparativ cu persoanele cu niveluri mai scăzute de stres care nu mâncau târziu.
De asemenea, diversitatea microbiomului intestinal poate fi afectată. Acest tipar s-a menținut și în un alt set de date. Cercetătorii au analizat informații de la peste 4.000 de persoane din American Gut Project și au descoperit că indivizii cu un nivel ridicat de stres și obiceiuri de alimentație târzie erau de 2,5 ori mai predispuși să raporteze probleme intestinale.
Acești participanți au arătat, de asemenea, o diversitate redusă a microbiomului intestinal. Această descoperire sugerează că momentul meselor ar putea intensifica modul în care stresul afectează bacteriile intestinale prin axa intestin-creier, rețeaua de comunicație care leagă creierul, hormonii, nervii și microbiomul.
Studiul subliniază rolul crononutriției, un domeniu care analizează modul în care ceasul intern al corpului influențează procesarea alimentelor. Deși studiul este observațional și nu poate dovedi o relație cauzală, el contribuie la dovezile tot mai numeroase din acest domeniu.
Mai sunt necesare cercetări pentru a clarifica exact cum interacționează stresul, obiceiurile alimentare și sănătatea intestinală, dar rezultatele sugerează că momentul este un factor important.
Dr. Dadigiri recunoaște că snacking-ul târziu este comun, în special după zile lungi și stresante, și spune că poate înțelege acest comportament. „Nu sunt polițistul înghețatei”, a spus Dr. Dadigiri. „Toată lumea ar trebui să-și mănânce înghețata – poate mai devreme în timpul zilei. Obiceiurile mici și consistente, cum ar fi menținerea unei rutine structurate de mese, pot ajuta la promovarea unor modele de alimentație mai regulate și la susținerea funcției digestive în timp.”
Dr. Dadigiri va prezenta concluziile studiului „Beyond sleep alone: How stress and late-night eating disrupt bowel habits and gut microbiome diversity, a multi-cohort study”, abstract Mo1769, la ora 12:30 p.m. CDT, luni, 4 mai.
