Studiu: Rezistența la antibiotice crește în cazul E. coli producătoare de toxină Shiga
Rezistența la agenții antimicrobieni este în creștere în rândul infecțiilor umane cauzate de bacteriile Escherichia coli care produc toxina Shiga, conform unui studiu care a analizat datele din aproape 2.000 de infecții din Statele Unite între 2010 și 2021.
Creșterea rezistenței subliniază necesitatea unei gestionări mai atente a antibioticelor în lanțul de producție alimentară, dar și în sănătatea umană, afirmă Csaba Varga, profesor de epidemiologie la Universitatea din Illinois Urbana-Champaign.
E. coli producătoare de toxină Shiga este un tip de bacterie alimentară care poate provoca diverse afecțiuni, de la diaree ușoară până la boli foarte grave. Aproximativ 100.000 de persoane din SUA se îmbolnăvesc anual din această cauză, iar unele ajung în spital. Cele mai mari riscuri sunt pentru copiii cu vârste sub cinci ani, care sunt mai predispuși la complicații grave, cum ar fi insuficiența renală.
Varga, împreună cu studenta absolventă Tarjani Bhatt, au folosit datele raportate de Centrele pentru Controlul și Prevenirea Bolilor din SUA, care colectează informațiile printr-un sistem național de supraveghere. Echipa s-a concentrat pe tulpina E. coli O157, care produce toxina Shiga responsabilă pentru majoritatea cazurilor severe de îmbolnăvire. Au analizat 1.995 de probe colectate între 2010 și 2021 pentru a observa dacă există vreo schimbare în ratele de rezistență antimicrobiană în timp și dacă există tipare în funcție de vârstă sau geografie.
„Cele mai multe dintre studiile anterioare au analizat instantanee în timp, nu modul în care rezistența se schimbă an de an. Nu aveam o imagine clară a tendințelor pe termen lung, dacă rezistența crește, scade sau rămâne constantă”, a spus Varga. „Rezistența nu rămâne într-un singur loc; se răspândește prin oameni, animale și mediu. Studiul nostru ajută la umplerea acestor goluri prin analiza momentului, locului și persoanelor în care rezistența apare în timp.”
Grupul a descoperit că, deși rezistența generală rămâne scăzută, aceasta a crescut constant în timp, în special pentru antibioticele comune tetraciclină și sulfisoxazol. De asemenea, rezistența a variat în funcție de regiunea geografică și de grupul de vârstă, tinerii adulți în vârstă de 20 și 30 de ani fiind cei mai predispuși la infecții rezistente la unele antibiotice. Rezultatele sunt publicate în revista Future Microbiology.
Cel mai derutant aspect al constatărilor este că antibioticele nu sunt de obicei recomandate pentru infecțiile cauzate de E. coli producătoare de toxină Shiga, a explicat Varga. Deși tratamentul distruge bacteriile, aceasta acționează prin eliberarea unei cantități și mai mari de toxină Shiga, ceea ce face boala mai periculoasă și crește riscul de complicații grave. Antibioticele sunt evitate decât dacă pacientul are o altă infecție severă simultan.
„Chiar dacă nu tratăm de obicei această infecție cu antibiotice, încă observăm apariția și răspândirea rezistenței, ceea ce ne spune că aceste bacterii sunt expuse la antibiotice undeva pe parcurs”, a afirmat Varga.
Oamenii de știință propun o abordare „One Health” pentru a aborda problema, având în vedere nu doar sănătatea umană și utilizarea antibioticelor, ci și animalele și mediul, în special deoarece boala este alimentară.
„O gestionare mai bună a antibioticelor în agricultură, împreună cu măsuri de siguranță alimentară și controale de mediu, va fi esențială pentru încetinirea acestei tendințe. Ce se întâmplă pe ferme, în producția alimentară și în mediu poate avea un impact direct asupra sănătății umane. Prevenția trebuie să înceapă de la fermă până la consumator”, a concluzionat Varga.
