Prevenirea demenței trebuie să depășească alegerile individuale, arată un studiu
Potrivit unui nou studiu realizat de Universitatea Curtin și publicat în The Lancet Public Health, eforturile de prevenire a demenței pun prea multă responsabilitate pe alegerile personale, neglijând condițiile sociale și de mediu mai largi care influențează sănătatea creierului.
Cercetătorii au analizat 61 de factori de risc și de protecție pentru demență care pot fi modificați, pentru a evalua dacă eforturile de prevenire ignoră influențele sociale, de mediu și de politică ce afectează sănătatea creierului pe parcursul vieții.
Studiul a evidențiat o concentrare puternică asupra factorilor care depind de motivația și schimbarea comportamentului individual, în ciuda faptului că multe riscuri asociate demenței sunt influențate de condiții aflate dincolo de controlul direct al unei persoane.
Cercetătorii au constatat că influențele sociale și de mediu, cum ar fi educația, locuința, siguranța din vecinătate, accesul la servicii medicale, aerul curat și conexiunea socială, primesc mult mai puțină atenție, în ciuda dovezilor tot mai convingătoare că aceste aspecte afectează capacitatea oamenilor de a-și proteja sănătatea creierului.
Demența afectează aproximativ 57 de milioane de oameni la nivel mondial, iar această cifră este prognozată să ajungă la 139 de milioane până în 2050.
În Australia, aproximativ 446.500 de persoane trăiesc cu demență, iar numărul acestora este așteptat să depășească un milion până în 2065. Demența este acum cauza principală de deces pentru australienii.
Conducătorul studiului, Dr. Jennifer Dunne de la Centrul de Excelență în Demență al Universității Curtin, a declarat că descoperirile contestă modul în care prevenția demenței a fost tradițional formulată.
„Multe dintre măsurile de prevenire a demenței se concentrează pe ceea ce pot face indivizii pentru a-și reduce riscul – să facă mai multă mișcare, să mănânce sănătos, să rămână conectați social și să-și gestioneze sănătatea”, a afirmat Dr. Dunne.
„Acestea sunt, desigur, importante din diverse motive, dar studiul nostru arată că mulți dintre factorii care influențează riscul de demență nu se află exclusiv în controlul individului.”
„Locul în care trăiesc oamenii, educația pe care o primesc, accesul la servicii de sănătate, aerul pe care îl respiră și condițiile sociale și economice cu care se confruntă de-a lungul vieții pot influența sănătatea creierului.”
„Dacă ne concentrăm predominant pe comportamentul individual, riscăm să cerem oamenilor să facă alegeri mai sănătoase fără a aborda condițiile care fac aceste alegeri posibile.”
Profesorul Blossom Stephan, de la Institutul enAble al Universității Curtin, a adăugat că rezultatele arată că prevenția demenței trebuie să adopte o abordare mai largă, la nivel de populație.
„Următorul pas este transformarea acestei dovezi în acțiune. Prevenția demenței ar trebui să sprijine alegerile sănătoase, dar și să îmbunătățească educația, cartierele, accesul la servicii medicale și alte condiții sociale care modelează sănătatea creierului pe parcursul vieții unei persoane”, a subliniat profesorul Stephan.
Profesorul Tanya Buchanan, Director Executiv al Dementia Australia, a declarat că, având în vedere că 78 de milioane de oameni sunt așteptați să trăiască cu demență la nivel mondial până în 2030, este esențial să ne asigurăm că toți au acces la suporturile necesare pentru a-și reduce riscul de demență.
„Reducerea riscului de demență este o responsabilitate colectivă și este vital ca toată lumea să aibă acces la suporturile și serviciile de care au nevoie pentru a-și susține sănătatea creierului”, a conchis profesorul Buchanan.
„Pe lângă abordarea comportamentului legat de sănătatea creierului la nivel individual, avem nevoie de politici și acțiuni din partea guvernelor și organizațiilor pentru a facilita tuturor reducerea riscului de demență.”
